Candidaturile lui Sorin Oprescu şi Emil Moise respinse în mod abuziv de către Birourile Electorale Municipale

După cum se arată într-un studiu recent publicat[1] pe internet, România are cele mai restrictive, discriminatorii şi nedemocratice prevederi legate de sistemul politic şi electoral din Uniunea Europeană şi încalcă rezoluţia 1320 din 2003 a Consiliului Europei privind dreptul de a alege şi de a fi ales.

Faptul că Birourile Electorale Municipale din Bucureşti şi Buzău au respins candidaturile independente ale domnilor Sorin Oprescu şi Emil Moise pentru primăriile celor două localităţi, pe motiv că nu ar fi depus semnăturile a 2% dintre alegătorii circumscripţiilor respective reprezintă un abuz unic în Uniunea Europeană.

În nici o ţară a U.E. nu este cerut un număr atât de mare de semnături prealabile candidaţilor nici pentru Parlament, nici pentru alegeri locale. Numărul de semnături variază între 10 şi 1000, în funcţie de ţară, dar nu depăşeşte nicăieri 1% din numărul de alegători ai unei circumscripţii.

În “Ghidul bunelor practici în chestiuni electorale”[2] elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Lege – Comisia de la Veneţia şi asumat de către Consiliul Europei, prin Rezoluţia 1320 din 2003, care ar trebui să reprezinte fundamentul şi referinţa oricărei noi legi electorale din Europa, se prevede, la Art. 1.3. numit “Înscrierea candidaturilor” punctul “ii” că: “Legea nu trebuie să ceară strângerea unui număr de semnături care să depăşească numărul de 1% de alegători din circumscripţia respectivă (sau colegiul uninominal respectiv)”.

România a legiferat însă în mod abuziv acest aspect, afectând fundamentele democraţiei prin Legea nr. 67 din 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale care prevede că: Art. 44 (2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.

Aşadar România are prevederi electorale de două ori mai restrictive de cât maximum admisibil de către un stat membru al Consiliului Europei şi cu mult mai restrictive decât cele ale statelor membre U.E.

Printr-o acţiune în instanţă întemeiată pe prevederile europene menţionate mai sus ar trebui să fie anulate deciziile Birourile Electorale Municipale şi acceptate candidaturile lui Sorin Oprescu şi Emil Moise care au depus totuşi semnăturile a mai mult de 1% din numărul total de alegători din Bucureşti, respectiv Buzău.