Ideea e că încă de când nu eram, am fost deosebită. La ecografie i s-a spus mamei mele c-o să aibă 2 băieţi. Şi-n plus toate semnele arătau asta. De fiecare dată când aud povestea cu "Doamnă, STAŢI jos" râd cu aceeaşi poftă. (Imaginaţi-vă o femeie gravidă în luna a 8 a, şi cu gemeni, care ia tramvaiul pentru doar două staţii şi alege să stea în picioare. Imaginati-vă că în burta ei "chipilaşii" se mişcă în asemenea hal încât la un moment dat în partea stângă burta rămâne aproape plată, totul mutându-se pe partea cealaltă. Imaginati-vă ruşinea mamei mele (care era obişnuită cu de-astea) când tot tramvaiul s-a strâns în jurul ei, obligând-o să stea jos. )
Heh.
La naştere, am întârziat juma' de oră, după ce mi-am expulzat fratele. Ca să am timp să mă lăfăi. Am cam exagerat un pic, însă (timpul maxim între gemeni nu trebuie să depăşească 20 de minute, fiindcă apar complicaţii naşpa după aia).

Evident, surpriza a fost maximă. Eram fată. (Şi-am rămas aşa de atunci)

Continuarea here : kidha Si la multi ani fratiorului,si in acelasi timp si tie :D