Site Network: Home | poze | alte chestii | Despre mine

Subject: [Campanii_civice] Averea Bisericii Ortodoxe depaseste 3 miliarde euro

Averea Bisericii Ortodoxe depaseste 3 miliarde euro

Biserica Ortodoxa Romana (BOR) administreaza una dintre
cele mai mari averi din Romania, a carei valoare
depaseste trei miliarde euro, potrivit estimarilor
Business Standard, pe baza datelor centralizate in urma
unei ample anchete jurnalistice.

La acest nivel, BOR se poate compara cu cei mai mari
jucatori din economie, Petrom (cu o valoare de piata -
8,3 miliarde euro), BCR (peste sase miliarde euro, la
pretul platit de austriecii de la Erste la achizitie in
2005) sau BRD SocGen (5,6 mld. euro - valoare bursiera),
depasind companii precum Alro Slatina, Hidroelectrica,
Banca Transilvania sau cel mai mare lant de retail local
- Metro Romania. Daca avem insa in vedere ca BOR are de
recuperat aproximativ 200.000 de hectare de padure la
nivel national, cu o valoare estimata de circa cinci mld.
euro, precum si piese aflate in circuitul muzeelor sau
parte a tezaurului de la Moscova revendicat de statul
roman, avutiile Bisericii ar depasi pragul de zece mld.
euro.

Patrimoniul BOR este descentralizat, ceea ce inseamna ca
veniturile, activele sau pasivele sunt defalcate
individual la nivelul Patriarhiei, mitropoliilor,
arhiepiscopiilor, episcopiilor sau parohiilor. Veniturile
BOR sunt estimate la aproximativ 90 mil. euro pe an, din
care cea mai mare parte este realizata in ordine de catre
Mitropolia Moldovei si Bucovinei, respectiv cea a
Olteniei, ai caror reprezentanti sunt acum principalii
candidati la scaunul de Patriarh.

Biserica Ortodoxa Romana inseamna, pe langa 18,8 milioane
de credinciosi (adica 85% din intreaga populatie a
Romaniei, potrivit ultimului recensamant efectuat in
2002), peste 40.000 de hectare de teren arabil, circa
40.000 de hectare de padure, pachete de actiuni detinute
la peste 15 companii din sectorul hotelier, energetic,
productia de vase de uz casnic, fabrici de cherestea,
constructii, agricultura, firme de transport, edituri,
tipografii si circa 27 de licente de radio. Patriarhul
este capul unei biserici cu structura piramidala, formata
din Patriarhie, 6 mitropolii in tara, zece arhiepiscopii,
16 episcopii, 161 protopopiate, 11.102 parohii, 2.297
filii (parohii mai mici), 423 manastiri, 183 schituri,
zece metocuri (case de protocol), iar in strainatate,
trei mitropolii, o arhiepiscopie, doua episcopii.

De unde vin banii bisericii

* 40.000 hectare de padure evaluate la 400 milioane
euro
* 40.000 hectare de teren arabil evaluat la 20 de
milioane euro
* 90 de milioane euro venituri anuale
* participatii la peste 15 firme din sectoarele
hotelier, media, energie, agricol, industria lemnului sau
constructii
* 4,4 milioane euro conturile bancare la BCR ale
Patriarhieie, a sase Mitropolii si a 10 arhiepiscopii

http://standard. ro/articol_ 9875/
averea_bisericii_ ortodoxe_ depaseste_ 3_miliarde_ euro.html

http://www.standard .ro/articol_ 9874/
preotii_primesc_ de_la_stat_ 42_milioane_ de_euro_pe_ an.html

Preotii primesc de la stat 42 milioane de euro pe an
Azi de Adrian Mirsanu, Alexandru Urzica

Personalul aflat in subordinea Patriarhului este de
aproximativ 22.000 de oameni, pentru salariile carora
statul a alocat in acest an 42 milioane de euro.

"BOR, spre deosebire de Biserica Romano-Catolica, este o
institutie descentralizata. Avem o organizare piramidala.
La Patriarhie, centralizam doar date cu privire la opera
filantropica, constructiile si restaurarea de biserici.
La nivelul fiecarei parohii, episcopii sau patriarhii,
exista un patrimoniu mobil si unul imobil. Fiecare
biserica are un teren in jurul ei, unde, de regula,
exista un cimitir si cladiri anexe", a spus pentru
Business Standard parintele Constantin Stoica, purtator
de cuvant al Patriarhiei Romane.

"Biserica va trebui sa aiba o strategie financiara pe
viitor. Dorim sa recuperam proprietatile nationalizate si
sa cumparam altele, pentru ca, asa cum vedem cu totii,
imobilele si terenurile sunt cele mai valoroase", afirma
purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.

Veniturile unei biserici vin din donatii, vanzarea de
lumanari, obiecte de cult, din activitati economice sau
din chirii.

Vanzarile de lumanari sunt unul din principalele venituri
ale Bisericii. Numai Mitropolia Banatului, care cuprinde
judetul Timis, a vandut anul trecut lumanari de 411.000
euro. Astfel, fiecare biserica din cele 335 din Timis a
avut vanzari, in medie, de 1.226 euro, de unde rezulta
ca, la nivel de tara, se obtin din vanzarea de lumanari
circa 14 milioane de euro.

Investitia in ridicarea unei biserici de la zero si
dotarea ei cu icoane si celelalte obiecte de cult ajunge
cu totul la circa 300.000 RON (circa 80.000 euro), afirma
un preot dintr-un sat din judetul Vrancea, care
pastoreste o biserica noua.

Conform rapoartelor contabile predate in 2005
Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) de doua
arhiepiscopii si cinci episcopii aflate in subordinea
BOR, activele imobilizate aflate in patrimoniul acestora
se ridica la opt milioane de euro. Activele circulante
ale celor sapte institutii se ridica in 2005 la 11
milioane de euro, iar veniturile anuale totale, la
valoarea de 14,5 milioane de euro. Potrivit estimarilor
facute de preotul Constantin Stoica, fiecare dintre cele
sase mitropolii aflate in administrarea Patriarhiei
Romane detine conturi bancare la BCR, rezervate
cheltuielilor curente, cu o valoare medie de 60.000 de
euro. In total, conturile bancare ale mitropoliilor din
Romania au o valoare de 360.000 de euro.

"Majoritatea bisericilor sunt asigurate. Problema este ca
nu pot fi asigurate toate bunurile de Tezaur, pentru ca
nu pot fi evaluate. De regula, sunt asigurate icoanele,
obiectele religioase de patrimoniu si biserica in sine.
In prezent, ne aflam in discutii cu o firma mare de
asigurari din Romania, pentru a crea un parteneriat intre
ei si Biserica in vederea asigurarii bunurilor
Bisericii", a declarat preotul Constantin Stoica.

In Romania, sunt 13.925 de preoti si diaconi, la care se
adauga circa 8.000 de calugari.

Un preot primeste aproximativ 50% din salariu de la stat,
printr-o contributie alocata de la bugetul Ministerului
Culturii si Cultelor, unde respectivul primeste la
intrarea in sistem de la un salariu de 100 euro net pana
la 1.560 euro in cazul patriarhului, potrivit bugetului
pe 2007. Restul salariului, preotul si-l completeaza din
fondurile proprii ale bisericii.

Salariile acestora sunt primite sub forma de contributii
de la bugetul de stat, in baza faptului ca majoritatea
proprietatilor bisericii se afla sub exploatarea
statului, si sub forma unor contributii din fondul
parohiei, al caror nivel este stabilit de Sfantul Sinod
in corelare cu salariile profesorilor. Astfel, un preot
debutant primeste o contributie de la bugetul de stat de
300 de lei si, in functie de experienta, se ajunge la
circa 600 de lei. Contributia din fondul parohiei se
calculeaza tot in functie de experienta si variaza intre
300 si 600 de lei. Astfel, in medie, un preot debutant
castiga lunar circa 600 de lei si unul cu experienta
aproximativ 1.200 de lei. La nivelul episcopilor,
arhiepiscopilor, mitropolitilor si patriarhului se
primesc indemnizatii lunare din bugetul de stat.
Indemnizatia Patriarhului Romaniei ajunge in prezent la
circa 3.000 de lei.

Potrivit lui Constantin Stoica, Patriarhia detine 126.000
euro in contul deschis la BCR pentru cheltuieli curente.
Reprezentantul Patriarhiei estimeaza ca fiecare dintre
cele sase mitropolii din tara are circa 60.000 euro in
contul pentru cheltuieli curente.

Din datele centralizate de Business Standard, reiese ca
bancile preferate de catre fetele bisericesti sunt BCR si
CEC.

Recent, Bisericii i-au fost retrocedate 180 de imobile si
terenuri la nivel de tara, a caror valoare nu a fost
calculata.

"Potrivit legii 18/1991, fiecare unitate bisericeasca
care a avut teren arabil inainte de nationalizare, l-a
primit. Initial, legea a fost aplicata doar pentru cei cu
cinci hectare si mai apoi pentru cei cu 50 de hectare.
Media de teren arabil care revine fiecarei parohii este
undeva la cinci hectare", spune preotul Constantin Stoica.

In Romania, sunt 11.102 parohii, de unde rezulta ca BOR
administreaza in medie 40.000 de hectare de teren arabil.
Potrivit lui Daniel Mitarcu, consultant in cadrul
departamentului de terenuri si investitii al companiei de
consultanta imobiliara DTZ Echinox, la nivel de tara,
terenul arabil se vinde la un pret cuprins intre 200 euro/
hectar si 9.000 euro/hectar. Dat fiind faptul ca
majoritatea terenurilor arabile detinute de Biserica se
afla in zone rurale, pretul mediu al acestui teren ar
putea fi estimat in jurul valorii de 500 euro/hectar, de
unde rezulta ca valoarea medie a terenului arabil detinut
de BOR este in jur de 20 milioane de euro.

Suprafata de 40.000 de hectare este similara cu cea
aflata in administrarea lui Adrian Porumboiu, cel mai
mare jucator din industria agricola, care obtine anual
din exploatarea terenurilor circa 40 milioane de euro.
Conform estimarilor facute de reprezentantii Patriarhiei
Romane, Biserica asteapta sa primeasca in urma
retrocedarii peste 200.000 de hectare de padure la nivel
de tara. Cea mai mare parte este asteptata de
Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, care trebuie sa
obtina prin retrocedare 192.000 de hectare de padure.

Printre cele mai valoroase active ale BOR se numara cele
aproximativ 40.000 de hectare de padure, a caror valoare
de piata ajunge in medie la 400 milioane de euro, daca
luam in calcul un pret mediu de 10.000 euro pe hectar.

De obicei, pretul unui hectar de padure se
tranzactioneaza la 3.000-5.000 de euro, insa, in functie
de structura si calitatea padurii, a locatiei sau a
existentei de drumuri forestiere, el poate depasi 30.000
de euro pe hectar. Potrivit unei expertize a Camerei
Notarilor Publici Bucuresti, din 2004, pretul unui hectar
de padure ar valora intre 36.000 si 100.000 de euro.

La acestea se adauga terenul aferent celor 11.102
parohii, din care reprezentantii bisericii spun ca numai
30% sunt in mediul urban. La o medie de 1.000 de metri
patrati pe parohie si un pret de 400 euro pe metru patrat
in mediul urban, rezulta o valoare imobiliara totala a
terenurilor, la nivel urban, de peste 1,3 miliarde de
euro.

In mediul rural, valoarea terenurilor bisericii este de
circa 80-90 milioane de euro, la un pret mediu de zece
euro pe metru patrat, potrivit estimarilor unor
reprezentanti ai companiilor de consultanta imobiliara.

De asemenea, valoarea obiectelor bisericesti si a
celorlalte bunuri mobile din patrimoniul parohiilor trece
de un miliard de euro.

Potrivit unui pictor autorizat de Comisia de Pictura
Bisericeasca, care nu a dorit sa fie citat, valoarea
medie a icoanelor dintr-o biserica nou construita poate
ajunge la 50.000 de euro. Intr-o biserica se regasesc de
regula cele circa 52 de icoane de pe catapeteasma
(peretele care desparte altarul de restul bisericii), a
caror valoare de piata este cuprinsa intre 10.000 si
15.000 de euro. Acestea pot ajunge chiar la 30.000 de
euro si sunt realizate cu foita de aur. Valoarea de piata
a icoanelor de patrimoniu, vechi de 300-400 de ani, este
cuprinsa, conform expertilor, intre 20.000 si 30.000
euro. O icoana pe sticla, aflata in patrimoniul national,
are o valoare situata intre 5.000 si 10.000 de euro. In
concluzie, o valoare medie a icoanelor la nivel de tara
ar ajunge la peste 550 milioane de euro - fara a lua in
calcul valoarea icoanelor de patrimoniu, care sunt cele
mai scumpe.

Pe de alta parte, icoanele de format A4 si A3 sunt
achizitionate de o biserica noua in schimbul unei sume
cuprinse, de regula, intre 300 si 500 de euro. Icoanele
mari pot ajunge si la 1.000 de euro. In ceea ce priveste
pictura interioara a Bisericii, pretul pentru realizarea
unui metru patrat este de 70 de euro, suprafata pe care
se picteaza variind intre 800 si 1.000 de metri patrati.
Astfel, pretul total al picturii este cuprins intre
56.000 de euro si 70.000 de euro. La nivel de tara,
costurile de realizare a picturilor murale se ridica la
peste 770 milioane de euro - fara a calcula si valoarea
picturilor vechi aflate pe peretii bisericilor din
patrimoniul national.

De asemenea, BOR are bunuri care nu pot fi estimate,
unele aflate in patrimoniul UNESCO, cum sunt cele sapte
manastiri din nordul Moldovei. Fresca de pe unul dintre
peretii de la Voronet, supranumita Capela Sixtina a
Orientului, este unicat in lume si una dintre cele mai
valoroase comori ale BOR. Alte comori ale BOR sunt la
Agapia, Tismana sau Cozia.

La moartea Papei Ioan Paul al II- lea, in 2005, Wall
Street Journal scria ca veniturile anuale declarate ale
Vaticanului se ridica la circa 200 milioane de euro pe
an, in timp ce parohiile catolice din SUA au raportat in
2000 venituri de cinci miliarde euro.

Un alt venit important il reprezinta lumanarile. Numai
Mitropolia Banatului, care cuprinde judetul Timis, a
vandut anul trecut lumanari de 411.000 euro. Astfel,
fiecare Biserica din cele 335 din Timis a avut vanzari in
medie de 1.226 euro, de unde rezulta ca la nivel de tara
se obtine din vanzarea de lumanari circa 14 milioane de
euro.

MOLDOVA. Potrivit ultimelor date raportate la MEF in anul
2005, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cea mai bogata
Mitropolie din tara, avea active imobilizate cifrate la
9,1 milioane de euro si active circulante de 3,2 milioane
de euro. Veniturile totale ale Mitropoliei Moldovei si
Bucovinei pentru anul 2005 s-au ridicat la 9,76 milioane
de euro.

"Ahiepiscopia Iasi si Episcopia Romanului au in
proprietate 14.000 de hectare de padure. Arhiepiscopia
Sucevei si Radautilor au in proprietate 15.000 de hectare
de padure si Episcopia Husilor mai are si ea cateva sute
de hectare de padure. In total, in Moldova, Biserica
detine aproximativ 30.000 de hectare de padure", a
declarat pentru Business Standard parintele Constantin
Sturzu, consilier in cadrul Mitropoliei Moldovei si
Bucovinei. Potrivit acestuia, padurile Bisericii din
Moldova sunt administrate prin Ocolul Silvic Neamt, aflat
in cadrul Manastirii Neamt.

Conform expertizei realizate de Camera Notarilor Publici
Bucuresti, pretul unui hectar de padure este cuprins
intre 36.000 si 100.000 de euro. Astfel, valoarea medie a
padurilor detinute de Biserica in Moldova se ridica la
circa 1,38 miliarde euro.

Mitropolia Moldovei si Bucovinei detine 6,88% din
actiunile societatii Durau SA, listata la bursa
electronica Rasdaq. Valoarea participatiei mitropoliei se
ridica la aproximativ 50.000 de euro. Firma are ca
actionar majoritar societatea TCE 3 Brazi, controlata de
omul de afaceri Culita Tarata. Durau SA administreaza
Hotelul Pelerinul de doua stele din statiunea Durau (jud.
Neamt). Capitalizarea bursiera a societatii este de 2,15
milioane de euro.

Episcopia Romanului a primit prin retrocedare 50 de
hectare de padure in judetul Iasi, a caror valoare este
estimata la 2,3 milioane de euro.

Conform informatiilor disponibile la Oficiul National al
Registrului Comertului(ONRC) , Arhiepiscopia Iasi detine
95% din societatea Golia SRL, cu activitati in domeniul
constructiilor civile, activitati de import-export,
obiecte si articole de arta realizate prin sculptura
manuala (la solicitarea clientului acestea pot fi poleite
cu aur), pictura (icoane pe lemn, diverse dimensiuni,
poleite cu aur). Conform MEF, in 2005 societatea a adus
venituri de circa 440.000 de euro.

Arhiepiscopia Iasi mai detine si Hotelul Casa Baltatesti,
Depozitul de vinuri Bucium, Centrul de Cercetare TABOR si
cabinetul stomatologic "Sf. Apostoli Petru si Pavel".

Potrivit ONRC, firma Terra Crucis SRL are ca asociati opt
manastiri din Moldova. Societatea a fost inregistrata
anul trecut si activeaza in domeniul agricol.

Manastirea Neamt administreaza Fabrica de Cherestea "Sf.
Troita", creata in anul 2001. Domeniul de activitate al
fabricii este exploatarea materialului lemnos.

OLTENIA. Potrivit datelor furnizate pentru Business
Standard de Arhiepiscopia Craiovei, aceasta controleaza
firma Praxis, care detine 12% din Elcomex IEA, societate
cu sediul in Cernavoda aflata pe lista comerciantilor de
energie autorizati de Autoritatea Nationala de
Reglementare in domeniul Energiei. Elcomex are contracte
directe cu Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda. Din
aceaste asocieri, Arhiepiscopia Craiovei are castiguri
anuale de circa 250.000 de euro.

Arhiepiscopia Craiovei a realizat anul trecut venituri in
valoare de 3,9 milioane de euro. In conturi bancare
deschise la BCR, Arhiepiscopia detine 440.000 euro.

Potrivit ultimelor date disponibile la Oficiul National
al Registrului Comertului (ONRC), Arhiepiscopia Craiovei
mai controleaza si societatea Ocolul Silvic Jiul din
judetul Gorj, infiintata in 2006, cu activitati in
domeniul silvicol.

Conform ONRC, Mitropolia Olteniei si Episcopia
Severinului si Strehaiei detin Lebada-Severin SRL, firma
ce administreaza Hotelul Severin de doua stele din
judetul Mehedinti. Potrivit MEF, in 2005, societatea a
avut un venit total de 140.000 de euro.

Arhiepiscopia Craiovei are in proprietate 60 de hectare
de teren arabil, noua hectare de vie si 928,6 hectare de
padure. Astfel, valoarea padurilor, calculata la un pret
mediu de 46.000 de euro/hectar, este de circa 42,71
milioane de euro. Pe langa aceste suprafete,
Arhiepiscopia mai are in administrare alte 6.280 de
hectare de padure.

Conform datelor furnizate de Arhiepiscopia Craiovei,
aceasta mai detine si 10% actiuni la ferma agricola Tim
Consult SA, de unde nu s-au primit inca dividende.

ARDEAL. Mitropolia Ardealului de la Sibiu a obtinut in
instanta drepturile de proprietate asupra Hotelului
Bulevard din mijlocul actualei Capitale Culturale a
Europei, Sibiu. Unitatea, aflata pana la retrocedare in
administrarea omului de afaceri Ilie Carabulea, a fost
preluata de Continental Hotels, care in prezent lucreaza
la renovarea acesteia. Hotelul a fost evaluat acum doi
ani de expertii mitropoliei la trei milioane de euro.

Arhiepiscopia Alba-Iulia detine o participatie de circa
5% din actiunile companiei de vase de uz casnic VES din
Sighisoara, tranzactionata pe bursa electronica Rasdaq.
Valoarea totala a actiunilor Arhiepiscopiei este de circa
300.000 de euro. Capitalizarea bursiera a companiei este
de 6,3 milioane de euro, cifra de afaceri a acesteia
fiind in 2006 de 16 milioane de euro.

BANAT. Conform Raportului de Activitate pe anul 2006,
veniturile Mitropoliei Banatului pe primele zece luni ale
anului 2006 se cifreaza la 760.000 de euro. La realizarea
acestor venituri au contribuit atelierul de lumanari, cu
vanzari de 411.000 de euro, tipografia eparhiala, cu
lucrari in valoare de 33.000 de euro, si atelierul de
croitorie, cu realizari de 5.000 de euro. Catedrala
mitropolitana a avut incasari de 400.000 de euro, din
care vanzari de la standul de carte si obiecte
bisericesti de 100.000 de euro. Din inchirierea spatiului
comercial aflat in str. Zugrav Nedelcu nr. 5 s-a realizat
un venit de 5.000 de euro. Pentru Fondul Filantropia
incasarile insumeaza 6.200 de euro.

"Situatia financiara a Centrului eparhial este in
continuare afectata de debitele pe care le au
protopopiatele si parohiile la lumanari, tiparituri,
colportaj, contributii eparhiale, abonamente la revista
"Altarul Banatului" si la foaia "Invierea". Ele se ridica
la 400.000, cauzand serioase prejudicii bugetului
Centrului eparhial. Pierderi au fost produse si ca urmare
a nerespectarii de catre unii intreprinzatori particulari
a Legii nr. 103/1992, care acorda Bisericii monopolul
producerii si vanzarii lumanarilor, tipariturilor si
obiectelor bisericesti" , se arata in raportul de
activitate pe anul 2006 al Mitropoliei Banatului.
Potrivit consilierului economic al mitropoliei, preotul
Valentin Boanches, Mitropolia Banatului dispune de o
suprafata de 99,8 hectare de teren arabil si 30 hectare
de padure de stejar.

Dat fiind faptul ca padurea mitropoliei se afla in zona
limitrofa a Timisoarei, pretul unui hectar este de circa
90.000 euro, de unde rezulta ca valoarea celor 30 de
hectare este de circa 2,7 milioane de euro. Totodata,
parintele Boanches ne-a informat ca vrea sa propuna
Consiliului Eparhial contractarea unui credit de 500.000
de euro pentru achizitionarea unei noi tipografii, dupa
modelul celei detinute de Patriarhia Romana. Biserica are
participatii la diferite companii, de la unele listate la
bursa, la edituri si societati media, companii care
tranzactioneaza electricitate, societati care activeaza
in industria hoteliera, silvicola, viticola, agricola si
companii de constructii.

Patriarhia Romana detine din 2001 hotelul Lebada din
Bucuresti, recent afiliat lantului hotelier international
de cinci stele Corinthia si care se afla in administrarea
omului de afaceri Nicolae Ratiu. Potrivit preotului
Stoica, veniturile anuale care revin Patriarhiei din
exploatarea hotelului sunt de circa un milion de euro.
Unul dintre cele mai importante imobile revendicate de
Patriarhie este actualul sediu al Academiei Tehnice
Militare situat pe strada George Cosbuc, in centrul
Capitalei. Patriarhia Romana are deschis un cont la Banca
Comerciala Romana (BCR) unde este pastrata constant suma
de 126.000 de euro pentru cheltuieli curente si salarii.

Media. Mitropolia Moldovei si Bucovinei este si
proprietarul Institutului Cultural-Misionar Trinitas care
cuprinde o editura, o tipografie si Radio Trinitas.

Arhiepiscopia Alba-Iulia detine radiolul Reintregirea
care emite in judetele Sibiu, Hunedoara, Mures si Cluj si
care potrivit MEF a adus in 2005 venituri de circa 50.000
de euro.

Arhiepiscopia Craiova detine prin firma Praxis, Radio
Logos care are licenta pentru sase frecvente. Radio
Renasterea apartine Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si
Clujului si a inregistrat in 2005 venituri totale de
32.000 de euro. Arhiepiscopia Tomisului detin Radio
Dobrogea care emite in Constanta, iar Episcopia
Severinului si Strehaiei este asociat unic al societatii
Didahia Severin din care face parte Radio Lumina, editura
Didahia Severin si o serie de reviste.

Potrivit MEF, firma a incheiat anul 2005 cu venituri de
14.000 de euro. Ca numar de licente audiovizuale de
radio, Mitropolia Moldovei si Bucovinei se situeaza pe
locul sapte la nivel national, cu 27 de frecvente, dintre
care 26 sunt terestre si una de satelit. Dintre
radiourile religioase, Radio Trinitas este depasit, la
nivelul numarului de licente pe care emite, de Micul
Samaritean, operat de compania Audio Delta, care detine
28 de licente. Potrivit site-ului Consiliului National al
Audiovizualului, clasamentul companiilor media cu cele
mai multe licente radio are in frunte grupul SBS
Broadcasting, care detine 75 de licente, impartite intre
posturile Kiss FM si Magic FM, urmat de ABC Plus Media,
cu 35 de licente (pentru posturile National FM si Favorit
FM), apoi de Radio 21 si Compania de Radio Pro, cu cate
31 de licente (pentru Pro FM si InfoPro).

Donatii. Patriarhia Romana administreaza la nivel de tara
o serie de fundatii de binefacere. Potrivit preotului
consilier Stoica numai prin Fondul Misionar au fost
colectati anul trecut circa 126.000 de euro. Anul trecut
BOR a cheltuit pentru opere social-caritabile peste 11,82
milioane de euro reprezentand alimente, imbracaminte,
bunuri de larg consum si rechizite pentru copii. In urma
inundatiilor din primavara lui 2006, Biserica a oferit
ajutoare financiare in valoare de 1,9 milioane de euro si
sprijin material in valoare de 1,7 milioane de euro.
Valoarea totala a proiectelor destinate sinistratilor din
administratia Mitropoliei Olteniei insumeaza peste 1,1
milioane de euro.

Pe langa banii care s-au cheltuit prin opere de caritate,
anul trecut au fost incepute lucrarile la 105 noi
biserici, au continuat lucrarile la alte 919 si au fost
finalizate lucrarile la 207 biserici. Totodata anul
trecut au continuat lucrarile de reparare, restaurare si
consolidare pentru 547 de lacase de cult, au fost pictate
362 de biserici si a fost restaurata pictura la 189 de
biserici.

Numai Arhiepiscopia Clujului avea anul trecut in
constructie sau reparatii peste 110 biserici. Suma totala
a lucrarilor este de 2,89 milioane de euro. Banii provin
in mare parte de la credinciosi si de la Guvern, dar sunt
contributii si de la primarii si consilii judetene.

Strategie. "Un bancher privat dinamizeaza patrimoniul
clientului sau, adaugandu-i valoare. Cand un client vine
la noi, mai intai i se face un diagnostic al averii.
Apoi, sunt urmarite elemente precum nevoile minime (daca
exista) in ceea ce priveste eventuale venituri anuale si,
plecand de la asta, concepem o strategie. Avem tot timpul
pregatita o echipa de avocati, experti imobiliari, de
specialisti in probleme de fiscalitate europeana, astfel
incat clientul nostru sa dispuna de cea mai buna solutie
pentru banii pe care ni-i incredinteaza. E vorba de
strategii fiscale, patrimoniale si financiare
personalizate pentru fiecare client in parte. O parte din
bani merge in actiuni, o alta parte in obligatiuni cu
randament ridicat. De fapt, private banker-ul inseamna o
echipa de oameni, nu doar bancherul singur cu clientul
sau. Este o orchestra pe care bancherul doar o
dirijeaza", a declarat pentru Business Standard Jean
Marie Turquais, director diviziei de Inginerie
Patrimoniala a SocGen Private Banking.

Potrivit bancherilor privati ai SocGen, in cazul unei
sume de 90 milioane de euro, randamentul variaza de la
tara la tara, in cazul Romaniei fiind acceptat drept
rezonabil un randament anual mediu de 20%, in functie de
coeficientul de risc asumat de catre client. "El poate
ajunge si la 40%, daca clientul nostru accepta
coeficienti de risc superior. In plus, fiind vorba despre
un client care are active financiare mari, banca poate sa
ii puna la dispozitie sume de bani pe care sa le poata
investi, contra unor comisioane modeste", au mai declarat
sursele citate.

In cazul unui overdraft, comisioanele ajung la 40 de euro
pe zi, in functie de suma pusa la dispozitie de banca. In
rest, bancherii privati raman cu circa 1% din averea pe
care o gestioneaza.

In cazul unei sume de 90 milioane, asta inseamna 900.000
de euro pe an, in vreme ce clientul poate ramane anual cu
un plus de 36 milioane de euro. In acest fel, BOR ar
deveni dintr-un administrator pasiv al acestei averi,
unul activ. Veniturile financiare obtinute din plasarea
banilor sub managementul unui administrator privat de
fonduri i-ar putea aduce o buna parte din necesarul
pentru finantarea unor proiecte precum Catedrala
Mintuirii Neamului, in contul careia s-au adunat pana cum
donatii de "cateva miliarde de lei vechi" sau alte
proiecte.

"Tinand cont de suma mare de bani, una dintre cele mai
potrivite alegeri ar fi infiintarea unui fond de
investitii pe care sa il dea in administrare unei
societati care administreaza fonduri. Pentru piata
romaneasca este o suma foarte mare si este nevoie de o
persoana avizata care sa administreze acesti bani", a
declarat Florin Ilie, directorul piete de capital ING
Bank.

Potrivit lui Walter Blaj, directorul executiv al
Globinvest, daca banii ar fi investiti in mai multe
fonduri ar trebui sa gestioneze raporturi pentru impozite
din mai multe surse si trebuie sa tina evidenta la mai
multe fonduri. "Cea mai buna solutie ar fi sa apeleze la
un administrator de averi, mai ales daca este vorba de o
persoana cu mai putina experienta. De obicei fondurile de
averi lucreaza cu oameni care dispun de sume mari de
bani", spune Blaj.

Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei a fost ascuns la
Manastirea Tismana spre sfarsitul celui de-al doilea
razboi mondial. Inca din luna iulie 1944, guvernatorul
BNR (Banca Nationala a Romaniei) luase masuri ca sa se
transporte si sa se depoziteze aurul BNR la Manastirea
Tismana, datorita contraofensivei sovietice care ajunsese
in Basarabia, teritoriu romanesc. Mai intai a fost ascuns
in una din pivnitele din subsol. Considerandu- se loc
nesigur, s-a amenajat un spatiu in Pestera Manastirii, in
ciuda evenimentelor de dupa 23 august 1944 cand
sovieticii instituisera o supraveghere crunta asupra
intregii tari. In zilele de 14-16 septembrie 1944
actiunea se terminase in cel mai mare secret, iar in
grota a doua au fost depozitate:

* Monezi: 1.641 casete in greutate bruta de
82.742,560 kg, din care 67.575,60258 kg aur;
* Lingouri tip international: 1.372 casete in
greutate bruta de 73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg
aur;
* Lingouri tip standard: 1.022 casete in greutate
bruta de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur.
* Total general: 4.035 casete in greutate bruta de
212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg aur.

Pe langa depozitul BNR mai fusesera ascunse si 51 casete
de aur polonez, in greutate bruta de 3.057,450 kg. Era o
parte din aurul pe care polonezii (cu care ne invecinam)
ni-l lasase in pastrare, inainte de invadarea lor, in
1939, de catre nemti. Cealalta parte a tezaurului polonez
fusese transportata direct in strainatate, via Constanta
- Romania.

Cand rusii au pus mana pe tezaurul romanesc, in el se
regaseau si trei vagoane de obiecte de cult bisericesc,
din aur fin, estimate la 574.523,57 lei (la paritatea
leului din 1917), precum si alte cateva casete cuprinzand
monede de aur valoroase - aceasta parte ruseasca a
Tezaurului BOR, potrivit oficialilor BOR.

Avutia Bisericii a facut obiectul celui de-al doilea
transport al Tezaurului la Moscova, care a plecat spre
Rusia in seara zilei de 27 iulie 1917. Din cele 24 de
vagoane de tren care au fost incarcate, trei vagoane
reprezentau valorile Bancii Nationale, cu o valoare
declarata de 1.594.836.721, 09 lei, alte 18 vagoane erau
cu valori ale Casei de Depuneri, iar diferenta de trei
vagoane apartineau Bisericii.

Fondul forestier al Bucovinei, unul dintre cele mai
importante active ale Bisericii, valora in 1915 peste un
mld. de dolari. Acum, valoarea sa este cu mult mai mare.

Biserica in cifre

* cinci miliarde euro este valoarea medie a celor
200.000 de hectare de padure ce trebuie retrocedate
Bisericii Ortodoxe Romane.
* 400 milioane de euro valoreaza acum potrivit
estimarilor cele 40.000 hectare de padure aflate deja in
proprietatea Bisericii.
* 20 milioane de euro este valoarea medie a celor
peste 40.000 de hectare de teren arabil aflat in
administrarea BOR.
* 2,89 milioane de euro este bugetul de care dispune
Arhiepiscopia Clujului pentru constructia si reparatia de
biserici.
* 500.000 de euro este valoarea conturilor bancare pe
care Patriarhia Romana si cele sase mitropolii le
alimenteaza constant pentru cheltuieli curente.
* circa 90 milioane de euro reprezinta veniturile
medii anuale ale BOR provenite din donatii si din
principalele activitati economice desfasurate.
* 440.000 euro veniturile obtinute in 2005 de
societatea de constructii
* Golia SRL controlata de Mitropolia Moldovei si
Bucovinei.
* 300.000 de euro este valoarea de piata a actiunilor
pe care Arhiepiscopia Alba-Iulia le detine la societatea
VES din Sighisoara
* 126.000 de euro este venitul anual al
Arhiepiscopiei Craiovei din participatia pe care o detine
la o societate care tranzactioneaza electricitate si care
are contracte cu Centrala Nuclearelectrica de la
Cernavoda.
* Peste 16 milioane de euro a cheltuit anul trecut
Bisericapentru opere de binefacere.

Vatican: venituri anuale de 200 de mil. euro

La moartea Papei Ioan Paul al II-lea, Wall Street Journal
scria ca veniturile anuale declarate ale Vaticanului se
ridica la circa 200 milioane de euro pe an, in timp ce
parohiile catolice din SUA au raportat in 2000 venituri
de cinci miliarde euro. Potrivit MSN Money, Vaticanul a
inregistrat in 2005 un excedent de 9,7 milioane de euro
in ciuda unor cheltuieli de sapte milioane de euro legate
de organizarea funeraliilor Papei Ioan Paul al II-lea si
de alegerea succesorului acestuia.

In anul 2004, Vaticanul a inregistrat profit dupa trei
ani de pierderi. Profitul realizat in 2004 a fost de trei
milioane de euro, reprezentand o evolutie remarcabila
fata de pierderile de 9,5 milioane de euro din 2003.
Conform MSN Money, Vaticanul depinde de donatiile facute
de diocezele din intreaga lume, care au ramas constante,
la un nivel de circa 73 milioane de euro. Donatiile
individuale catre Papa au atins un nivel de 43,7 milioane
de euro in 2005, in crestere cu 15% fata de anul
precedent. Investitiile realizate de Vatican, in
principal in instrumente financiare sigure, desi cu
randamente scazute, cum ar fi obligatiunile
guvernamentale, au inregistrat un profit de 43 milioane
de euro. Vaticanul a pus acest rezultat pozitiv pe seama
conditiilor mai bune de pe piata financiara globala.

Revista Business Week estima in anul 2000 ca numai cele
20.000 de parohii ale Bisericii Catolice Americane au
avut venituri anuale de 5,7 miliarde de euro, dintre care
4,8 miliarde au fost folosite doar pentru acoperirea
cheltuielilor de intretinere.

In Australia, proprietatile Bisericii Catolice inseamna
57 de miliarde de euro, potrivit datelor publicate de
revista BRW in 2004, in timp ce veniturile brute pe 2004
ale Bisericii s-au ridicat la 11 miliarde de euro.
Conform Irish Property Magazin, activele imobiliare
detinute de Biserica Catolica in Irlanda se ridicau in
1998 la 3,7 miliarde de euro.

"Majoritatea bisericilor sunt asigurate. Problema este ca
nu pot fi asigurate toate bunurile de tezaur, pentru ca
nu pot fi evaluate. De regula, sunt asigurate icoanele,
obiectele religioase de patrimoniu si biserica in sine
Constantin Stoica purtator de cuvant al Patriarhiei Romane

Cat da statul preotilor (brut, RON)

Preot cu studii medii

(seminar) debutant

459

Preot cu studii medii definitiv

479

Preot cu studii medii (grad II)

481

Preot cu studii medii (grad I)

483

Preot pregatire superioara debutant

496 (net: 386)

Preot pregatire superioara definitiv

519

Preot pregatire superioara (grad II)

550

Preot pregatire superioara (grad I)

660 (net: 499)

Staret de manastire

667

Egumen

667

Secretarul cancelariei Sf. Sinod

888

Protopop

888

Inspector eparhial

888

Arhiereu Vicar

5.466 (net: 3.811)

Episcop Auxiliar

5.466

Episcop Vicar

5.466

Episcop Vicar Patriarhal

5.714 (net: 3.984)

Arhiepiscop

6.245

Mitropolit

6.636 (net: 4.650)

Patriarh

7.204 (net: 5.091)

Sumele reprezinta sprijinul financiar acordat de stat si
virat de Ministerul Culturii si Cultelor, prin
Secretariatul de stat pentru culte Sursa: Secretariatul
de stat pentru culte

Obiecte de cult

Cristelnita

980 euro

Candelabru

830 euro

Sfanta Evanghelie

330 euro

Sfintele vase

307 euro

Litiera

276 euro

Vesminte

276 euro

Acoperamant pentru Sfintele Vase

153 euro

Sfanta Cruce cu postament

129 euro

Trusa de botez

110 euro

Trusa de impartasanie

89 euro

Icoana argintata

80 euro

Sursa: ortodoxmall. ro

__._,_.___

0 Comments:

Post a Comment